Dosarul retrocedării bibliotecii Batthyáneum mai aşteaptă doi ani

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România (ICCJ) a decis, la solicitarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia avansarea termenului de judecată a cererii de retrocedare a Bibliotecii Batthyáneum, dar chiar şi astfel primul termen va avea loc doar în mai 2021. 
Biroul de presă al instanţei supreme a transmis, la solicitarea agenţiei ungare de presă MTI: şedinţa programată iniţial pentru data de 9 noiembrie 2021, a fost mutată pe 25 mai 2021. Purtătorul de cuvânt susţine că Secţia de concencios administrativ a instanţei a devenit extrem de aglomerată de dosare, respectiv mii de cauze aşteaptă o sentinţă definitivă, din acest motiv judecătorii au fost nevoiţi să acorde un termen atât de îndepărtat începerii audierii cauzei. 

Cazul Bibliotecii Batthyáneum a ajuns anul trecut în noiembrie pe rolul ICCJR, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia, prima instanţă sesizată, după doi ani şi jumătate, în iulie 2018 a stabilit că decizia comisiei de retrocedare de a respinge solicitarea de restituire a fost fondată. 

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat deja în 2012 România pentru tergiversarea, timp de 14 ani, a judecării cererii de restiruire în cazul Batthyáneum. 

Guvernul României a retrocedat imobilul şi colecţia de o valoare inestimabilă, prin ordonanţă de urgenţă, în 1998, decizie confirmată de parlament în 2002, prin lege. Legea prevede, punctual, retrocedarea Bibliotecii Batthyáneum şi a altor imobile, însă instituţiile statului român au omis aplicarea ei. 

Biblioteca Batthyáneum din Alba Iulia este cel mai de valoare imobil şi cea mai valoroasă colecţie pe care bisericile maghiare din Transilvania le-au solicitat a le fi restituite de către Statul Român. Colecţia cuprinde 65 de mii de volume, 1650 de manuscrire din Evul Mediu, precum şi trei sferturi din toate codexurile şi incunabulele din România. Unul din codexuri, Codex Aureus, datat în 810 a fost asigurat pentru suma de 25 de milioane de dolari în 2002, când a fost transportat, pentru scurt timp în Germania. 

Biblioteca a fost confiscată de statul comunist de la biserica romano-catolică, iar guvernele de după Revoluţie, invocând testamentul episcopului Batthyány Ignác, nu au restituit-o. În testamentul său din 1798, episcopul a lăsat colecţia Bisericii Catolice şi Provinciei Transilvania ("Erdély provincia"). Elita politică românească apreciază că statul român este urmaşul legal al Provinciei Transilvania şi are o pretenţie legală asupra colecţiei. În interpretarea catolicilor denumirea controversată se referă la dieceza romano-catolică transilvăneană.

(MTI)

0 Megjegyzések

Hirdetés