În Sândominic, satul natal al lui Márton Áron, a fost inaugurat muzeul reamenajat care aduce un omagiu figurii legendare al episcopului romano-catolic maghiar de Alba Iulia.
Puterea comunistă nu a reuşit să îl îngenuncheze pe Márton Áron; acesta a continuat să îşi ridice vocea pentru poporul său şi cei asupriţi, fiind de neobosit, a subliniat, în discursul pe care l-a rostit la eveniment, Árpád János Potápi, secretarul ungar de stat pentru politici naţionale. Acesta a făcut referiri şi la o învăţătură a episcopului maghiar, conform căreia "întotdeauna trebuie să avem curajul să luptăm pentru noi înşine şi pentru adevăr". În opinia sa, acesta este motivul pentru care nu se poate trece cu vederea nici peste nedreptăţile suferite astăzi de către secui. A menţionat, aici, situaţia confuză a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş şi situaţia nerezolvată a Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, respectiv cazul condamnării la închisoare, sub acuzaţia de terorism, a lui István Beke şi Zoltán Szőcs.
În opinia lui Potápi, în timpul evenimentelor din anul 2016, Anul Comemorativ Márton Áron, iniţiat de către secretariatul ungar de stat pentru politici naţionale, "Márton Áron a reuşit să unească din nou oamenii, începând de la Toronto şi până la Sândominic". În acest fel, obiectivul ales a fost atins.
Înainte de inaugurarea muzeului reamenajat, la biserica romano-catolică din localitate a avut o loc o slujbă de comemorare a episcopului născut în urmă cu 122 de ani. În predica susţinută, arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, György Jakubinyi a spus: Márton Áron s-a aflat "la un nivel al perfecţiunii" atât ca preot, cât şi ca judecător şi învăţător, de aceea reprezintă un ideal etern pentru poporul său. Din acest motiv, trebuie să ne rugăm pentru beatificarea şi canonizarea sa, a adăugat acesta.
Măreţia sa ca judecător a fost exemplificată prin faptul că, atunci când a fost eliberat din închisoarea comunistă, Márton Áron a eradicat în aşa fel mişcarea preoţilor care manifestaseră prea multă complezenţă faţă de regimul comunist, încât a iertat preoţii rătăciţi, dar înainte de toate, aceştia au fost nevoiţi să participe la nişte exerciţii spirituale.
Arhiepiscopul a citit telegrama pe care l-a semnat însuşi Papa Ioan Paul al II-lea, atunci când a aprobat cea de-a şasea cerere de pensionare a episcopului, numindu-l totodată "cel mai complet, cel mai impecabil servitor al domnului".
În cadrul evenimentului a fost citită şi cuvântarea rostită de Márton Áron la Sândominic, la 29 octombrie 1972, apoi a fost difuzată, pentru prima oară în mod public, filmarea de patru minute, realizată în 1972, cu ocazia vizitării de către episcop a capelei romano-catolice de la Malnaş Băi, filmare descoperită recent.
Márton Áron, care a condus Arhidieceza de Alba Iulia între anii 1939 şi 1980, a fost una dintre cele mai proeminente figuri ale vieţii publice maghiare din Transilvania secolului XX. În 1944 şi-a ridicat vocea împotriva deportării evreilor, faptă pentru care, în anul 1999, Institutului Yad Vashem din Ierusalim i-a acordat titlul de Drept între Popoare.
La încheierea celui de-al doilea război mondial, în timpul tratativelor de pace de la Paris, a fost unul dintre purtătorii de cuvânt susţinători ai dreptului de autodeterminare a maghiarilor şi secuilor din Transilvania. A luat poziţie şi împotriva puterii comuniste. În 1949 a fost arestat, iar în 1951, condamnat la închisoare pe viaţă, fiind eliberat, în 1955, ca urmare a presiunilor internaţionale. Între 1956 şi 1967 nu a putut părăsi clădirea episcopiei de la Alba Iulia, dar a avut dreptul de a primi vizitatori. În perioada în care a fost episcop, biserica romano-catolică nu a încheiat vreun concordat cu guvernul comunist, motiv pentru care a funcţionat semilegal.
MTI
0 Megjegyzések