"Pentru noi nu este o problemă să plătim gazul rusesc în aşa fel încât să ajungă la noi" - a subliniat ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó joi, la Zagreb, la conferinţa de presă comună cu ministrul croat al afacerilor externe şi europene, Gordan Grlic-Radman.
Aprovizionarea cu energie este o problemă de securitate naţională, iar guvernul are datoria de a garanta securitatea – a spus ministrul.
El a adăugat: Ungaria şi-a făcut tema de casă, dar trebuie văzut de asemenea, dacă nu vor apărea noi surse de gaze naturale, dacă nu vor fi noi rute de transport, atunci gazul natural din Rusia îşi va menţine rolul în aprovizionarea Europei Centrale şi chiar a Europei întregi.
Potrivit lui Péter Szijjártó, furnizarea de energie nu este o problemă filozofică, ci una fizică. Fără investiţii semnificative în infrastructură, independenţa faţă de sursele de energie ruseşti este imposibilă – a precizat el.
El a arătat ca un exemplu în acest sens extinderea capacităţii terminalului GNL (terminal de gaze naturale lichefiate) din Krk, construit la Omisalj. Acest lucru însă ar avea un impact simţitor asupra Ungariei doar dacă ar fi modernizat şi sistemul croat de transport al gazelor naturale. Ungaria şi-a făcut tema de casă şi poate primi fizic din Croaţia până la 7 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an – a explicat ministrul.
Péter Szijjártó a subliniat că angajamentul comun pentru stabilitatea în Balcanii de Vest este de asemenea o legătură importantă între cele două ţări.
După cum a spus, se ştie exact că stabilitatea Bosniei şi Herţegovinei este esenţială pentru stabilitatea Balcanilor de Vest. De asemenea, această stabilitate necesită respectarea voinţei tuturor celor trei naţiuni care alcătuiesc statul.
Prin urmare, Ungaria nu sprijină vânătoarea politică vest-europeană şi sancţiunile împotriva lui Milorad Dodik, membrul sârb al preşedinţiei tripartite a Bosniei şi Herţegovinei. În schimb, Ungaria sprijină poziţia croată conform căreia membrul croat al preşedinţiei de stat din Bosnia şi Herţegovina trebuie să fie ales de comunitatea croată – a spus şeful diplomaţiei.
Gordan Grlic-Radman l-a felicitat încă o dată pe omologul său maghiar pentru succesul la alegerile parlamentare din 3 aprilie.
El a explicat: în ultima perioadă se produc schimbări majore, iar în cazul unei pandemii sau al unui cutremur, ţările vecine sunt dependente unele de altele. La fel şi acum, cu situaţia din Ucraina – a spus el.
Poziţia Croaţiei este bine cunoscută: îi primeşte pe refugiaţi şi trimite forţe armate în grupul de luptă NATO staţionat în Ungaria.
“Am fost de acord că răspândirea războiului în alte ţări trebuie împiedicată, precum şi că Bosnia şi Herţegovina trebuie să fie un stat funcţional şi pentru aceasta legea electorală trebuie reformată” – a subliniat ministrul croat.
0 Megjegyzések